Framantarile lui Ion

      De multe frământări a avut parte Ion a lui Liviu Rebreanu; măcinat intre dorința de înavuțire  și pasiune, cedează in fata celei dintâi

       Destinul lui Ion este strâns legat de viata satului din primele decenii ale secolului al XX-lea, a cărui existență o surprinde realist, structurat şi diferențiat social, în condiții specifice pentru românii din Transilvania.

Ion este devorat de patima pământului; in pământ el vedea realizate ambițiile sale, tinerețea sa robustă, demnitatea sa umană.

       Iubea pământul de mic copil. A crescut râvnind şi pizmuind pe cei bogați, dorind cu orice preț să aibă pământ mult, prin care vedea asigurarea şi împlinirea lui umană.

        În acest scop o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, „bocotanul” satului, deși era urâtă şi  n-o iubea. Urmărindu-şi cu viclenie şi tenacitate scopul, Ion intră în posesia pământurilor la care jinduise cu lăcomie. Dar iubirea ascunsă pentru Florica cea frumoasă şi săracă, nu-i dă pace.

        Odata satisfăcuta patima pentru pamant, celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion, iubirea patimasa pentru Florica, duce fara dubiu la destinul tragic al eroului. Ion este omorat de catre George, care ii prinde pe cei doi in flagrant. Astfel personajul este drastic pedepsit de autor, întrucât el se face vinovat de dezintegrare morala, răspunzător de viata Anei si al copilului lor, tulburand linistea unui camin, a unei intregi colectivitati.

Romanul este, din acest punct de vedere, o dramă a căsniciei ţărăneşti în lupta pentru pământ.

FRAMANTARI SI SPERANTE

           M-am gandit sa va impartasesc  de ce am ales acest titlu pt blogul meu...
         Framantari pt k sunt in perioada adolescentei knd mii de ganduri ma macina...  si sperante pt k este poate lucru cel mai valoros si care ne ridik deasupra problemelor si ne ajuta sa mergem mai departe.....